Amniocenteza este o procedura care presupunerea recoltarea unei cantitati de lichid amniotic din uterul mamei cu ajutorul unui ac introdus in abdomen. In general se face pentru a putea analiza lichidul amniotic din punct de vedere genetic sau bacteriologic.
Vom vedea in continuare in ce cazuri se recomanda si in ce perioada a sarcinii se poate face amniocenteza.
De ce se face amniocenteza
Lichidul amniotic, adica lichidul care inconjoara fatul in uterul mamei, contine celule fetale si diverse substante produse de corpul fatului. Analizand lichidul amniotic se poate afla daca fatul prezinta anumite boli genetice, de exemplu sindromul Down, sau daca a fost infectat cu bacterii, virusuri si paraziti care pot provoca malformatii.
Tot cu ajutorul amniocentezei se poate afla daca plamanii fatului sunt suficient dezvoltati pentru ca nasterea sa aiba loc in siguranta.
In cazuri rare, amniocenteza este folosita ca metoda de tratament. Atunci cand exista un exces de lichid amniotic (polihidramnios) este nevoie ca medicul sa extraga o parte din el astfel incat sarcina sa poata continua in siguranta.
Cui ii este recomandata amniocenteza
Amniocenteza insotita de testarea genetica se recomanda in urmatoarele situatii:
- Cand unul din testele de screening a iesit pozitiv. Poate fi vorba de dublul test, triplul test, morfologia fetala sau orice alta analiza de screening. Acestea indica probabilitatea ca fatul sa sufere de o boala genetica sau un defect de tub neural. Daca aceasta probabilitate este mare, amniocenteza va pune un diagnostic de certitudine si astfel vei putea sa iei cea mai buna decizie legata de sarcina ta;
- Daca ai mai avut o sarcina care a fost afectata de o boala genetica sau un defect de tub neural;
- Daca ai peste 35 de ani. Dupa aceasta varsta a mamei creste riscul de boli genetice, astfel ca medicul tau iti poate recomanda o amniocenteza pentru a le exclude;
- Atunci cand unul din parteneri are in familie persoane cu boli genetice sau este purtatorul unui defect genetic. Prin amniocenteza se poate depista nu doar sindromul Down, ci si fibroza chistica, de exemplu.
Amniocenteza de evaluare a maturitatii plamanilor se recomanda in situatia in care medicul ia in considerare provocarea unei nasterii premature, de exemplu atunci cand o complicatie a sarcinii pune in pericol viata mamei.
Exista si situatii cand amniocenteza nu este recomandata: atunci cand mama are o infectie cu HIV, hepatita B sau heptatita C pentru ca virusul poate ajunge foarte usor la copil.
La cate saptamani se face amniocenteza
Cand e folosita pentru testarea genetica, amniocenteza se face intre 15 si 20 de saptamani. Mai devreme de 15 saptamani, riscul de complicatii este mult mai mare in cazul amniocentezei, astfel ca medicii recomanda biopsia de vilozitati coriale, care se poate face intre saptamanile 10 – 12, uneori chiar pana la 13 saptamani si sase zile.
Daca scopul este evaluarea maturitatii plamanilor, amniocenteza se face intre 32 si 39 de saptamani. Inainte de 32 de saptamani este aproape sigur ca plamanii fatului nu sunt suficient dezvoltati.